Manuscrisul Bobulescu

La Biblioteca Academiei Române din Bucureşti sunt păstrate mai multe lucrări rămase în manuscris, între care peste 2000 de pagini cu inscripţii şi însemnări din bisericile oraşului şi judeţului Iaşi, rod al cercetărilor istoricului, preot Constantin Bobulescu.

Părintele Bobulescu s-a aflat la Iaşi ca diacon (1908-1912) şi preot (1912-1922) la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi a fost duhovnic la Seminarul “Veniamin Costachi” (1913-1921).

Manuscrisul Bobulescu este utilizat şi astăzi de către cercetatorii trecutului neamului nostru şi îşi aşteaptă ziua când va fi publicat.[1]

Referitor la inscripţiile din biserica Talpalari

Manuscrisul Bobulescu le include şi pe cele la care fac referire în lucrările lor, alţi mari istorici şi cercetători cum ar fi: prof. Gheorghe Ghibănescu[2] şi savantul Nicolae Iorga.[3]

 

[4]

Dacă ultimii doi redau inscripţiile din gropniţa bisericii, părintele Bobulescu pe lângă acestea, ca noutate absolută le adaugă şi pe cele din cripta zidită a gropniţei, inscripţii aflate pe ladiţele cu osemintele ctitorilor şi binefăcătorilor bisericii. Probabil că părintele C. Bobulescu a avut ocazia să vadă, personal aceste inscripţii, la vreo deschidere a criptei[5]. În addenda, la p.  este redată, în facsimil partea acestui manuscris care face referire la Lumânărică, respectiv la inscripţia de pe ladiţa de tablă a Beldimanilor, inscripţie care este mult mai lungă decât forma în care a fost menţionată în monografia “Banul Tănasă Gosan…[6]” În Manuscris, această inscripţie sună astfel:

Pe o cutie de tablă

Aice suntu osele Vornicului Vasilie Beldiman, răposatu în 5 Octomvrie, anul 1853 .-

 Pe alta

În această ladă să odihnescu oasăle robilor lui Dumnezău din familia Beldimăniască, Filaret- arhiereu, Gheorghie, Maria, Alexandru, Parascheva, Dimitrie, Smaranda, Manoil, Ana, Efrosina 1865 Noemvr. 16.

osăbit Lumănerică şi Proculeasă.- [7]

Pr. Bobulescu, pentru a înlătura orice dubiu privind identitatea lui Lumănerică din inscripţia de pe lada cu osemintele Beldimanilor, face o trimitere pe numele acestuia, către o notă de subsol “1)” unde citează, deacum cunoscuta lucrare a altui istoric ieşean, Al. Papadopol-Calimah despre Lumânărică şi Titinaş, lucrare publicată în revista “Arhiva” din anul 1896.[8]

De observat că rândul al doilea, din inscripţia ce ne interesează (vezi p.  ) începe după “1865 Noemvr.16“. Argument că acest rând, ce cuprinde numele Lumănerică ar fi fost ulterior adăugat şi se află, cu siguranţă scris  pe aceiaşi cutie cu oasele Beldimanilor. A se observa, în acest sens şi semnul făcut de pr. Bobulescu la sfârşitul fiecărei inscripţii: “.-“ .

Pe unele lădiţe cu oseminte este specificată data dezgropăciunii, pe altele cea a decesului. În cazul lădiţei din “familia Beldimăniască” data de 1865  Noemvr. 16 pare a sugera data dezgropăciunii osemintelor celor ale căror nume au fost înscrise pe primul rând, în faţa acestei date. (vezi, din nou p.   )

Asemenea Sfântului Necunoscut de la Mănăstirea Neamţ ale cărui oseminte, după căteva sute de ani de odihnă-n ţărână au ieşit în mod miraculos la suprafată, în anul 1986 aşa şi osemintele lui Lumânărică au ieşit la iveală prin voinţa sa şi a lui Dumnezeu dar, de astă dată nu de sub dale de piatră sau din humă ci din file de manuscrise păstrate cu grijă în rafturile Bibliotecii Academiei Române.

 

 


[1] Păcurariu, Mircea, Dictionarul teologilor români, Univers Enciclopedic, Buc., 1996

Ştefănescu, Ştefan, Enciclopedia istoriografică românească, Ed. Şt. şi En., Buc., 1978 p.61

[2] Ghibănescu, Ghe., Biserica Talpalari cu hramul Naşterea Maicii Domnului, Presa Bună, Iaşi, 1934 p. 48-50

[3] Iorga, N., Inscripţii din Bisericile României, vol. II, Socec, Buc., 1908 p. 183-189

[4] Inscripţie pe o piatră din gropniţă: „Aici odihnesc oasăle adormiţilor robilor lui Dumnezeu a familia Beldimăneştilor.- Adormiţi: Gheorghie, Maria, Filaret – arhiereu, Andrei, Ioan, Alecsandru, Parascheva, Vasilie, Manolachi, Ana, Eufrosina, Dimitrie, Smaranda, Vasilie, Alecsandru, Constantin, Rale, Anastasia, Maria, Ecaterina şi tot neamul lor„ Vezi şi Ghibănescu, Gh., Biserica Talpalari…, p. 49, nr.5; Bobulescu, C., BAR, A 1580 p. 250

 

[5] În anul 1912 s-au facut importante lucrări de consolidare la biserica Talpalari. Atunci s-a gasit placa de mormânt şi mormântul vornicului Gheorghe Beldiman, tatăl lui Alecu, autorul „Jalnicei tragodii..”

[6] Bobulescu, C., Banul Tănasă Gosan 1769…-1831 Iunie 17, Buc., Tip. Lupta, 1928, p. 12-13

[7] BAR, A 1580 p. 249-250

[8] Al., Papadopol-Calimah, Două nume legendare din Moldova: Lumînărică şi Titinaş în Arhiva, An.VII, Iaşi, (1896), nr 1-2, ian-febr p. 55

Anunțuri

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: