Lumânărică omagiat în Adunarea ad-hoc a Moldovei, în anul 1857

În şedinţa din 20 decembrie 1857 a Adunarii ad-hoc[1] a Moldovei, de la Iaşi al cărei preşedinte era mitropolitul Sofronie Miclescu[2], s-a dezbătut şi supus spre aprobare, proiectul “Dorinţelor Comitetului Clerului”, legea ce avea să stabilească funcţionarea bisericii şi a slujitorilor ei în viitorul stat român, ce va fi înfăptuit prin Mica Unire din 1859. După propunerea amendamentelor, au urmat luările de cuvânt. Printre vorbitori s-a aflat şi Dimitrie S. Miclescu[3] care s-a referit, între altele şi la punctual 6 al proiectului de lege, punct ce stabilea drepturile pecuniare ale clerului, drepturi ce trebuiau asigurate de către stat. Adresându-se mitropolitului, deputaţilor, egumenilor, preoţilor prezenţi, D. Miclescu spunea:

“ Iertaţi-mă, Prea Sfinţilor Părinţi, dacă cutez a mă exprima cu asemenea tranşiză;(tranşant n.n)…

…Veţi zice, că vi-i milă de sărac; ajutaţi-l precum vă este scris, că stânga nu trebuie să ştie de ce-ţi face dreapta; veţi răspunde, că buzunările şi lăzile vă sunt deşarte, şi la aceasta nu vă voi vorbi de sfinţii doctori fără de argint şi de marii Ierarhi ai bisericii hristiane, căci sunt puţin erudit în materii de Scriptură; dar voi da spre pildă un bun creştin, cunoscut în ţările noastre cu numele de Lumânărică. Acest om sărac, desculţ, gol, umbla din târg în târg, din sat în sat, şi cerşind milă de la bogaţi, se ducea de revărsa mângâierea şi viaţa în bordeiele lipsiţilor. Aceasta-i fapta cea bună în lucrare; iar nu dihonia! ambiţia! şi râvnirea!!”[4]

Dimitrie Miclescu era fiul Mariei Beldiman-Miclescu, “văduva care îngropă pre sărac”, adică pe Lumânărică, în 1842. Dim. S. Miclescu a dat el însuşi un mare exemplu de dragoste creştină, poate inspirat de faptele lui Lumânărică, împărţind gratuit moşia Gropniţa sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul ţăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase şi vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie ţărăneşti tradiţionale.

Într-o şedinţă a Camerei Deputaţilor din 21 februarie 1887, Mihail Kogălniceanu îl aprecia astfel „…om care a jucat un rol însemnat în ţara aceasta, care a purtat un nume din cele mai mari din Moldova… Dimitrie Miclescu e o figură care va sta şi în istorie”.

 

 

Din cele spuse de D. Miclescu în plenul Adunării înţelegem că Lumânărică a fost la fel de cunoscut şi admirat în Muntenia ca şi-n Moldova. În 1857, la 15 ani de la trecerea sa la cele veşnice amintirea lui Lumânărică era vie. Trăirea lui în legea lui Hristos, devenise un exemplu de viaţă spirituală creştină, precum o parabolă Evenghelică.

 

 


[1] Divanurile ad-hoc (sau Adunările ad-hoc) au fost adunări convocate în 1857 în Ţara Românească şi în Moldova, care trebuiau să se pronunţe asupra organizării politice şi sociale a ţărilor române. Erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

[2] (n. 1790 – d. 21 mai 1861) cleric român, care a îndeplinit rangul de episcop al Huşilor (1826-1851) şi apoi pe cel de mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1851-1861). Sofronie Miclescu (din botez Sandu Miclescu), fiul marelui vornic Constantin Miclescu, frate cu logofătul Scarlat Miclescu, tatăl mitropolitului Calinic Miclescu si al lui Dimitrie S. Miclescu.

[3] (n. 1820, Iaşi – d.1896, Botoşani) a fost deputat al ieşenilor în Adunarea Ad-hoc şi al dorohoienilor în Adunarea Electivă. A îndeplinit funcţiile de ministru al lucrărilor publice în cel dintâi guvern al Moldovei (15 ianuarie 1859), ministru de finanţe şi de justiţie (1859-1860).

[4] Acte şi documente relative la istoria renascerei României, vol.VI., partea I : Divanul ad-hoc al Moldovei din 1857, publicate de Dimitrie A. Sturdza şi C. Colescu-Vartic , Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1896 p. 443-444

Anunțuri

There are no comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: